Proces echitabil

(a) Copii care sunt suspectaţi sau acuzaţi de infracţiuni

Dreptul la un proces echitabil este inclus în unele dintre cele mai timpurii și mai răspândite instrumente privind drepturile omului (în ceea ce privește ratificarea lor) – cum ar fi Declaraţia universală a drepturilor omului, la articolul 10 și Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice, la articolul 14. Articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile omului stabilește de asemenea condiţiile unui proces echitabil.

Pentru a asigura un proces echitabil pentru copiii acuzaţi de comiterea unor infracţiuni, articolul 40 din CDC impune următoarele condiţii:

(i)     Prezumţia de nevinovăţie până la proba contrară

(ii)    Informarea promptă asupra capetelor de acuzare (dacă este cazul, prin intermediul unui părinte sau al unui tutore legal)

(aii)  Acordarea de asistenţă juridică sau de orice alt fel

(av)  Pronunţarea fără întârziere a unei hotărâri de către o autoritate sau un organism judiciar competent, independent și imparţial într-un proces echitabil în conformitate cu legea, excepţie făcând cazul în care se consideră că nu este în interesul copilului;

(v)    Copilul nu trebuie să fie constrâns să depună mărturie sau să-și recunoască vina;

(vi)   În cazul în care problema se încadrează în legislaţia penală, copilul trebuie să aibă capacitatea de a face apel împotriva sentinţei și constatării vinovăţiei.

(vii)  Asistenţă gratuită din partea unui interpret, dacă minorul nu înţelege sau nu vorbește limba utilizată;

(viii) Trebuie respectată pe deplin intimitatea copilului în toate etapele procedurii.

Este important de reţinut aici că cerinţele unui proces echitabil aplicabile copiilor care sunt suspectaţi sau acuzaţi de infracţiuni sunt diferite faţă de cele aplicabile în cazul adulţilor. De exemplu, respectarea vieţii private a unui presupus infractor se impune numai în cazul infractorilor copii și minori. Se cere să nu fie publicate datele de identificare ale infractorilor sau presupușilor infractori copii, după cum se explică în secţiunea de mai sus despre protecţia datelor cu caracter personal.

De asemenea este de notat condiţia furnizării serviciilor de interpretare în cazul în care copilul nu înţelege limba utilizată. Această formulare ar putea fi atacată pe motiv că permite utilizarea suporturilor de comunicare alternative pentru inculpaţii cu dizabilităţi mentale, care au dificultăţi în înţelegerea limbajului formal din sala de judecată.

2.9.2(b) Drepturile victimelor și asigurarea unui proces echitabil

Pe plan internaţional și în Europa se admite din ce în ce mai mult că victimele au, de asemenea, drepturi în desfășurarea procesului și a procedurilor penale. Această secţiune analizează modul în care se pot susţine drepturile martorilor copii și victime în locul măsurilor de protecţie demult stabilite și aplicate în cazul inculpaţilor ca elemente componente ale dreptului la un proces echitabil.

În conformitate cu articolul12 din CDC care garantează dreptul copilului la audiere, copilul victimă sau martor trebuie să fie consultat cu privire la implicarea sa în speţă și să i se permită să își exprime opinia sau îngrijorările cu privire la participarea sa la proceduri.

Amenajarea unor spaţii în așa fel încât să fie mai primitoare pentru un copil, folosirea linkurilor video, a intermediarilor sau a unui ecran pentru a-i permite copilului victimă

sau copilului martor pentru ca acesta să depună mărturie sunt măsuri incluse în Ghidul UE pentru justiţia adaptată nevoilor copiilor , precum și în Directiva privind Drepturile victimelor.

Legea Model a UNICEF privind Dreptatea în speţele în care sunt implicaţi copii victime și copii martori ai infracţiunilor, Dreptatea în speţele în care sunt implicaţi copii victime și copii martori ai infracţiunilor și comentariul la acest text} a fost creată pentru a oferi un exemplu privind modul în care se aplică principiile din CDC și din Ghidul ONU privind dreptatea în speţele în care sunt implicaţi copii victime și copii martori ai infracţiunilor. Legea model enumeră o serie de mecanisme care pot fi utilizate, care ar proteja mai bine copiii victime și copiii martori împotriva traumelor rezultate prin faptul că au depus mărturie în cadrul unei o proceduri formale în instanţă și împotriva revictimizării. Cel mai important aspect este că legea model stipulează în articolul 18 că ar trebui să fie permisă în anumite cazuri scoaterea inculpatului din sala de judecată, atunci când depune mărturie victima copil sau martor și că se respectă în continuare dreptul inculpatului de a se confrunta cu acuzatorul său atâta timp cât avocatul apărării rămâne în sala de judecată în timpul mărturiei. Este important să de reţinut că, în conformitate cu legislaţia UE, nu există dreptul la o confruntare faţă în faţă cu acuzatorul.

Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că în procedurile penale în care este vorba despre abuzul sexual al unui minor „se pot lua unele măsuri pentru protejarea victimei.’’

Relevanţa noţiunii de „proces echitabil” pentru accesul copiilor cu dizabilităţi mentale la actul de justiţie se poate vedea în conţinutul secţiunilor 2.9.2(a) și 2.9.2(b) de mai sus. Noţiunea are o dublă relevanţă:

În primul rând, în cazul în care un copil cu dizabilităţi mentale este suspectat sau acuzat de săvârșirea unei infracţiuni, se aplică o serie de garanţii specifice privind drepturile omului. Aceste garanţii sunt aplicabile în cazul tuturor copiilor (nu doar al celor cu dizabilităţi mentale) care sunt suspectaţi sau acuzaţi de săvârșirea unor infracţiuni. Cu toate acestea, unele dintre ele (de exemplu, condiţia de a asigura serviciile unui interpret) necesită conștientizare crescută a situaţiei unui copil care are o dizabilitate mentală și reprezintă baza pentru solicitarea de a se acorda un astfel de sprijin copilului.

În al doilea rând, în cazul în care un copil cu dizabilităţi mentale este implicat în calitate de victimă sau martor într-un proces penal, s-ar putea, de asemenea, să apară îndoieli cu privire la condiţiile de egalitate ale procesului. După cum s-a menţionat mai sus, sprijinul oferit copilului și adaptările de care au nevoie copilul pentru a putea participa efectiv la un proces nu intră în conflict cu dreptul inculpatului la un proces echitabil. Dacă în cazul unei confruntări cu inculpatul, copilul ar putea fi traumatizat, pentru ca procesul să fie echitabil pentru copil s-ar putea lua alte măsuri pentru a se evita o astfel de confruntare. Din nou, aceste considerente sunt relevante pentru toţi copiii, dar existenţa unei dizabilităţi mentale ar fi un factor relevant în evaluarea sprijinului și a adaptărilor de care are nevoie acel copil.

• Capacitatea de a respecta condiţiile de protecţie a datelor cu caracter personal și de a asigura respectarea dreptului la intimitate
• Capacitatea de a comunica cu suspecţii, victimele și martorii copii, atunci când e vorba despre copii cu dizabilităţi mentale
• Capacitatea de a adapta procedurile juridice în funcţie de nevoile copilului cu dizabilităţi mentale pentru a-l proteja și a-l susţine.