Access to Justice for Children

Vedeti aceasta pagina in Română, Totusi, daca doriti sa o vedeti intr-o limba diferita, va rugam sa o selectati din meniu.

Accesul la justiție

„Accesul la justiție” ca materie universitară este în general asociat cu opera lui Cappalletti din anii 1970 și 1980. Într-un articol scris în colaborare cu Garth, Cappalletti susține următoarele:

„Potrivit părerii generale, noţiunea de «acces la justiție» nu este ușor de definit, însă contribuie la punerea în valoare a două obiective fundamentale ale sistemului juridic… În primul rând, sistemul trebuie să fie la fel de accesibil tuturor; în al doilea rând, trebuie să producă efecte juste la nivel individual și social”.

În gama mai largă a drepturilor omului, dreptul de acces la justiție este în general înțeles ca referindu-se la dreptul de a avea acces la mecanismele care oferă reparații pentru încălcarea drepturilor persoanelor – mecanisme echitabile care facilitează primirea unor despăgubiri corespunzătoare. Astfel, dreptul de acces la justiție este un drept ce oferă persoanelor calea de atac în cazul în care li se refuză alte drepturi. Potrivit lui Lord, Guernsey, Balfe, Karr și Flowers (2009), alin. 12.1:

„Accesul la justiție este esențial pentru a beneficia de celelalte drepturi ale omului”.

În acest sens, Directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene menționează că:

„Posibilitatea de a impune respectarea unui drept este vitală pentru a aplica drepturile fundamentale în realitate. Accesul la justiție nu este numai un drept în sine, ci și un drept care oferă persoanelor posibilitatea și puterea de a-și apăra drepturile și a obține despăgubiri. În acest sens, dreptul de acces la justiție transformă drepturile fundamentale din noțiuni teoretice în elemente practice”.

După cum spune Procurorul general Michael Mansfield, citat de publicația the Guardian în 2011

„Accesul la justiție este o noțiune care presupune mult mai mult decât posibilitatea de a ajunge în instanță și de a introduce o acţiune… Cuprinde recunoașterea faptului că toți avem dreptul de a fi protejați prin lege și că drepturile ca noțiune teoretică nu au nici un rost dacă nu sunt și puse în practică. Este vorba despre protejarea omului de rând, a oamenilor vulnerabili și despre rezolvarea problemelor lor.”