Mostră de programă pentru profesionişti referitoare la accesul la justiţie aplicat copiilor cu dizabilităţi mintale în Europa
Această programă este destinată instructorilor şi profesorilor pentru a fi folosită în formarea şi educarea profesioniştilor legali şi nelegali cu privire la accesul la probleme de justiţie, punându-se accentul pe copiii cu dizabilităţi mintale. Programa poate fi folosită pentru participanţii care lucrează cu copii care au dizabilităţi intelectuale sau de învăţare, autism sau probleme de sănătate mintală sau pentru participanţii care pot începe să lucreze cu astfel de copii. Deasemenea, programa este folositoare pentru profesioniştii a căror muncă poate fi legată de accesul la problemele de justiţie.
Lecturile despre această programă sunt menite să asigure o bază de cunoştinţe despre drepturile omului, drepturile copiilor şi drepturilor persoanelor cu dizabilităţi într-un context european. Programa caută să prezinte şi informaţii despre concepte despre şi legate de accesul la justiţie precum şi cunoştinţe legate de munca cu copii cu dizabilităţi intelectuale sau de învăţare, autism sau probleme de sănătate mintală.
Întrucât programa e menită a fi folositoare pentru o gamă variată de profesionişti cu diverse experienţe, anumite articole pot fi mai folositoare pentru anumiţi profesionişti în funcţie de cunoştinţele şi experienţa lor.
Pentru a face această programă accesibilă în diverse discipline şi pentru o gamă variată de utilizatori potenţiali, toate materialele prezentate în această programă sunt disponibile gratis pe Internet fără abonamente sau permise de bibliotecă. Au fost preferate lecturile în mai multe limbi, iar când astfel de materiale sunt disponibile în mai multe limbi, ele sunt marcate cu un asterix (*).
Sperăm că cei care folosesc şi completează programa vor dobândi o mai mare înţelegere a impactului pe care-l au drepturile omului, drepturile copiilor şi drepturile persoanelor şi copiilor cu dizabilităţi asupra muncii lor. Sperăm că dobândind această înţelegere aprofundfată, participanţii vor fi învăţat cum să integreze conceptele despre drepturile şi accesul la justiţie în viaţa lor profesională zilnică.
Subiectul 1
Ce sunt drepturile umane?- O introducere de bază la cadrul international al drepturilor omuluiScopul acestei ore e să facă cunoscut conceptul international al drepturilor omului atât profesioniştilor legali cât şi nelegali. La sfârşitul acestei ore, participanţii ar trebui să înţeleagă originea drepturilor omului pe plan internaţional precum şi instrumentele legale asociate cu drepturile omului pe plan internaţional şi european.
a. Lynne Tammi, O introducere la Legea internaţională a drepturilor omului , Articolul 12.org, (2005).
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului , (1948).*
c. Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2006).*
d. Convenţia asupra drepturilor copilului (1989).*
e. Human Rights Education Associates (Asociaţia pentru educaţie în domeniul drepturilor omului), Sistemul european al drepturilor omului*
f. Centrul pentru apărarea persoanelor cu dizabilităţi mintale, Convenţia europeană a drepturilor omului şi drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi dizabilităţi intelectuale (2003).*
g. Centrul pentru drepturile omului, Drepturile omului şi asistenţa socială – Manual pentru şcolile de asistenţă socială şi profesia de asistent social, Formare profesională Seria Nr. 1, (1994). Partea 2 p.1-64
Video-Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (2012).*
Video-Judecătorul Thomas Buergenthal, O scurtă istorie a legii internaţionale a drepturilor omului, Biblioteca audiovizuală ONU a dreptului internaţional
http://legal.un.org/avl/ls/Buergenthal_HR_video_1.html
Semnul “*” indică faptul că materialul e disponibil în mai multe limbi.
Subiectul 1 Întrebări pentru discuţie
1. De ce au importanţă drepturile omului?
2. Sunt drepturile omului la fel ca legile, de ce sau de ce nu?
3. Foloseşte exerciţiile din Partea IV din Drepturile omului, DA! – Acţiune pentru şi apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, Un miliard de persoane – Centrul pentru Drepturile Omului al Universităţii din Minnesota, (2012).
Subiectul 2
Accesul la justiţieScopul acestei ore e de a trata conceptul accesului la justiţie. Materialele de la oră explorează definiţii cuprinzătoare ale accesului la justiţie. La sfârşitul orei, participanţii ar trebui să poată identifica diferitele aspect ale accesului la justiţie într-o varietate de mecanisme.
a. Centrul pentru Drepturile Omului al Universităţii din Minnesota, Drepturile Omului, DA! – Acţiune pentru şi apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi 2,ed., Un miliard de persoane (2012). Capitolul 12
b. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1976).* Acordă o atenţie specială Articolelor 7, 9, 10, 14, 16, 24, şi 26.
c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului*. Acordă o atenţie specială Articolelor 3,6,13, şi 14.
d. Carta Socială Europeană*. Acordă o atenţie specială Articolelor 15, 17 şi 30
e. Alianţa Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, prezentare IDA pentru discuţia generală despre accesul la justiţie de către Comitetul CEDAW (Comitetul pentru eliminarea discriminării femeilor), (18 februarie 2013).
f. Institutul pentru Pace al SUA, Condiţia necesară : accesul la justiţie.
g. UNICEF, Promovarea accesului echitabil la justiţie al tuturor copiilor, PERCEPŢII: Problema 1 – Drepturile copilului în Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală (2014).
h. Jon Robins, Accesul la Justiţie, ce înseamnă @%!?, Ziarul Justice Gap (4 octombrie 2011).
Subiectul 2 Întrebări pentru discuţie
1. Ce este accesul la justiţie şi cum se aplică el în domeniul în care lucrezi?
2. Cum se aplică accesul la justiţie în cazul şedinţelor de judecată care n-au loc într-un tribunal?
3. Anya locuieşte într-un centru rezidential pentru copii cu dizabilităţi. Unul dintre asistenţi e foarte aspru cu ea. Există o procedură prin care se poate face plângere în cadrul centrului rezidenţial, dar nu i-a explicat-o nimeni lui Anya? Are Anya acces la actul de justiţie? Dacă nu, ce-ar trebui să se întâmple pentru ca Anya să aibă acces la actul de justiţie?
Subiectul 3
Elemente ale unui proces corectAceastă oră examinează elementele unui proces corect atât pentru procedurile administrative cât şi penale. Participanţii vor învăţa despre drepturile care stau la baza unui proces corect. Un accent special se va pune pe nevoile copiilor cu dizabilităţi mintale într-un proces corect.
a. Proceduri penale
i. Amnesty International, Manualul unui proces corect 2 Ed., (2014), Capitolul 27
ii. Nuala Mole şi Catharina Harby, Dreptul la un proces corect – ghid al punerii în practică a Articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Consiliul Europei: Seria de manuale despre drepturile omului, No. 3 (2006).Paginile 5-14, 38-50.
iii. Procese corecte, Dreptul la un proces corect, fairtrials.org.
iv. Naţiunile Unite, Reguli ONU standard minime pentru administrarea justiţiei juvenile “Regulamentul Beijing”, A/RES/40/33 (29 noiembrie 1985).*
v. Comisia Europeană, Propunere pentru o Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la măsurile de siguranţă procedurală pentru copiii suspectaţi sau acuzaţi în procedurile penale, COM(2013) 822/2, (2013).*
vi. Consiliul Europei, Principii directoare ale Comitetului Ministerial al Consiliului Europei cu privire la un act de justiţie prietenos pentru copii (17 noiembrie 2010).
vii. Comitetul pentru Convenţia asupra drepturilor copilului, Comentariu general Nr. 12, CRC/C/GC/12, (1 iulie 2009).
viii. Video: Consiliul Europei, Justiţie prietenoasă pentru copii (21 noiembrie 2011). http://webtv.coe.int/index.php?ODID=216&CategoryID=29&SubCategoryID=33&arrows=1
b. Proceduri administrative
i. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ghid pentru Articolul 6 – Dreptul la un proces corect parte civilă) , (2013).
ii. OSCE ODIHR, Manual pentru monitorizarea justiţiei administrative, (septembrie 2013). Ch.1 & Ch. 3.
iii. Adunarea Generală, Rezoluţie adoptată de Adunarea Generală cu privire la principiile directoare pentru îngrijirea alternativă a copiilor, A/Res/64/142 (24 februarie 2010).*
Subiectul 3 Întrebări pentru discuţie
1. Care e diferenţa între un proces penal corect şi o procedură civilă sau administrativă corectă?
2. Sunt necesare lucruri diferite pentru a asigura că o procedură pentru minori e corectă?
3. Un stat elaborează o lege nouă care va stabili procedura prin care sunt judecaţi copiii şi tinerii. Care sunt măsurile de siguranţă pe care ar trebui să le aplice statul pentru a se asigura că procesul copiilor e corect? Sunt necesare măsuri de siguranţă suplimentare pentru a se asigura că nişte copii cu dizabilităţi mintale sunt judecaţi printr-o procedură corectă?
4. Un centru de îngrijire rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi crează o procedură pentru a permite micilor rezidenţi să depună plângeri cu privire la îngrijire. Care trebuie să fie elementele componente ale procedurii pentru a se asigura că procedura e corectă?
Subiectul 4
Dizabilitatea şi copilăriaAceastă oră se ocupă de intersecţia între dizabilitate şi copilărie şi barierele pe care aceste identităţi care se intersectează le crează. Participanţii vor învăţa despre drepturile copiilor cu dizabilităţi la nivel ONU şi UE.
a. Dizabilitatea
i. Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2006).*
ii. UNICEF/Fundaţia Victor Pineda, Este despre abilitate – o explicaţie a Convenţiei privind persoanele cu dizabilităţi, UNICEF (aprilie 2008).
iii. Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali, Persoane cu dizabilităţi, Politici, (23 februarie 2012).
iv. Amita Dhanda, Alcătuirea unui nou lexicon al drepturilor omului, Sur – International Journal on Human Rights (Ziarul international despre drepturile omului), 8.
v. Centrul pentru drepturile omului al Universităţii din Minnesota, Drepturile omului, DA! – Acţiune pentru şi apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi 2, ed., Un miliard de persoane (2012). Partea I.
b. Copiii
i. Convenţia asupra drepturilor copilului, (20 noiembrie 1990). Acordă o atenţie specială Articolelor 3, 4, 5, 9, 12, 20, 23, 28, 29, 37 şi 40
ii. Comentariu general 5 despre măsurile generale de implementare a Convenţiei asupra drepturilor copilului, CRC/GC/2003/5 (27 noiembrie 2003).*
iii. Comisia UE, O Agendă UE pentru drepturile copilului , COM (2011) 60 definitiv, (15.2.2011). *
c. Copiii şi dizabilitatea
i. Centrul pentru drepturile omului al Universităţii din Minnesota, Drepturile omului, DA! – Acţiune pentru şi apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi 2 ed., Un milliard de persoane (2012). Capitolul 15
ii. UNICEF, Dreptul copiilor cu dizabilităţi la educaţie: O abordare la educaţie incluzivă pe baza drepturilor – lucrare de poziţie ,(2012).
Subiectul 4 Întrebări pentru discuţie
1. Cu ce bariere diverse se confruntă copiii cu dizabilităţi care ar putea fi diferite de barierele cu care se confruntă copiii fără dizabilităţi sau adulţii cu dizabilităţi?
2. Au copiii cu dizabilităţi drepturi diferite de cele ale copiilor sau ale adulţilor cu dizabilităţi?
3. Maya este o fetiţă de 12 ani care suferă de autism. Ea a mers la o şcoală specială, dar ar vrea să se transfere la o şcoală normală unde să urmeze gimnaziul. Profesorii Mayei cred cu sprijin, ea poate să urmeze un gimnaziu normal. Părinţii Mayei îşi fac griji despre posibilitatea ca Maya să urmeze un gimnaziu normal. Pentru a se transfera, Maya trebuie să meargă la o audiţie administrativă ca să-şi formuleze cererea. Conform Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, care ar fi drepturile Mayei? Care sunt drepturile ei conform Convenţiei asupra drepturilor copilului? Ce drepturi au părinţii ei?
Subiectul 5
Egalitate şi nediscriminareLa această oră se va preda conceptul de egalitate şi nediscriminare şi se va trata în mod deosebit modul în care acest drept are un impact asupra copiilor cu dizabilităţi mintale. La această oră se va examina impactul pe care-l au egalitatea şi nediscriminarea asupra problemelor legate de accesul la actul de justiţie..
a. Oficiul Înaltului Comisar pentru drepturile omului în cooperare cu Asociaţia Internaţională a Barourilor, Drepturile omului în administrarea justiţiei – Manual despre drepturile omului pentru judecători, procurori şi avocaţi, Geneva (septembrie 2002).Capitolul 13
b. Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2006). Articolul 5
c. Convenţia asupra drepturilor copilului (1989).Articolul 2
d. Accesul statului Washington la Comitetul pentru impedimente al Consiliului juridic, Asigurarea accesului egal al persoanelor cu dizabilităţi – Ghid pentru tribunalele din Washington, (august 2006). §G pagina 13
e. Trustul pentru drepturi egale, Proiect de lucru: Compendiu al standardelor de nediscriminare şi egalitate (martie 2008). Partea 1, §2.3, §2.7, §3.20
Subiectul 5 Întrebări pentru discuţie
- Care e diferenţa între acelaşi tratament şi tratament egal?
- Cum e acceptarea diferită de discriminare?
- Pal e un copil cu o dizabilitate intelectuală dat în grijă şi ar dori să vorbească cu judecătorul despre această situaţie înainte de a se lua o hotărâre definitvă. Judecătorul din această jurisdicţie permite orice comunicare din partea unui copil cu privire la plasament. Însă judecătorul e foarte ocupat şi astfel va permite comunicarea numai dacă se va face în scris şi de către copil cu mâna lui. Acest copil nu ştie să scrie din cauza dizabilităţii sale. Care sunt problemele de egalitate şi nediscriminare prezente în această situaţie?
Subiectul 6
AccesibilitateaLa această oră se va examina sensul accesibilităţii pentru copiii cu dizabilităţi mintale. Această secţiune se va concentra pe ceea ce înseamnă accesibilitatea în contextul accesului la actul de justiţie.
a. Reţeaua Internaţională pentru Drepturile Copilului, O justiţie prietenoasă pentru copii şi drepturile copiilor CRIN.*
b. Parteneriate comunitare pentru o comunicare augmentativă CANADA, Accesul la comunicare în contexte legale (2010).
c. Accesul statului Washington la Comitetul pentru Impedimente al Consiliului Juridic, Asigurarea accesului egal al persoanelor cu dizabilităţi – Ghid pentru tribunalele din Washington, (august 2006).Paginile-30
d. Serviciile Legale Villamanta pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Persoane care au dizabilităţi intelectuale şi sistemul de justiţie penal, (2012). Paginile 7-12, 25-26
Subiectul 6- Întrebări pentru discuţie
- Numeşte nişte măsuri de accesibilitate pe care le vezi în viaţa de zi cu zi.
- Ce măsuri ţi-ar face munca mai accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi? Pentru copii?
-
Jan are 16 ani şi e acuzat că a furat din magazinul de încălţăminte local. Jan are nişte probleme de sănătate mintală care-l fac să aibă greutăţi în a se simţi confortabil în mulţimi sau printre grupuri mari de oameni. Pentru a combate această dificultate, Jan are o strategie de a purta ochelari de soare de culoare închisă, care-l fac să se simtă mai sigur şi încrezător în mulţimi sau printre grupuri mari de oameni. Jan vrea să-şi poartă ochelarii de soare la procesul lui. Cum i-ar sprijini această nevoie cei responsabili de accesibilitate? Care ar putea fi obiecţiile? Ar fi o situaţie diferită dacă Jan ar fi o victimă copil care dă mărturie decât dacă ar fi acuzat?
Subiectul 7
Abilitatea de a face plângeriLa această oră se examinează modul în care mecanismele de plângere sunt esenţiale în asigurarea accesului la actul de justiţie. Materialele vor trata şi ceea ce trebuie să facă mecanismele de plângere pentru a fi accesibile copiilor cu dizabilităţi mintale.
a. Comisarul Australian pentru copii şi tineri, Asculţi? Principii directoare pentru a face sistemele de a face o plângere accesibile şi receptive pentru copii şi tineri. (iunie 2013).
b. CAFOD, Mecanisme de operare a plângerilor – Ghid pentru personalul CAFOD pentru a se alătura organizaţiilor partenere în înfiinţarea CHM în cadrul activităţilor din programele internaţionale (iunie 2010)
c. Penny Parker, Mecanismele de plângere conform Tratatelor ONU privind drepturile omului, Apărătorii drepturilor omului (7 ianuarie 2014). §10,11, 19, & 20.
d. Oficiul Reprezentantului Special al Secretarului pentru violenţă împotriva copiilor, Consiliere sigură şi sensibilă pentru copil, mecanisme de plângere şi raport pentru a aborda violenţa împotriva copiilor New York (2012).
Subiectul 7 Întrebări pentru discuţie
-
Ce sisteme de plângere există în regiunea ta? În profesia ta?
- Sunt ele accesibile? Sunt ele accesibile copiilor cu dizabilităţi mintale?
- George şi Marta sunt părinţii unui băiat de 5 ani cu o dizabilitate intelectuală. George şi Marta vor ca băiatul lor să meargă la o şcoală normală. Cei de la şcoala normală spun că nu-l pot primi pe fiul lor la şcoala lor. George şi Marta vor să depună o plângere. Ce fel de mecanism are putea ei găsi? Care sunt drepturile lor? Care sunt drepturile fiului lor?
Subiectul 8
ParticipareLa această oră se examinează principiul de bază al participării la proceduri atât a victimelor cât şi a acuzatului. Participanţii vor învăţa despre drepturile victimei precum şi despre dreptul acuzaţilor de a fi ascultaţi. La oră se va explora şi sensul mai larg al participării şi modul în care acest principiu e folosit pentru drepturile copiilor pentru a le facilita accesul la actul de justiţie.
a. Principii de bază generale de participare
i. Consiliul Europei, Recomandarea Comitetului Ministerial către statele membre cu privire la participarea copiilor şi tinerilor sub 18 ani, CM/Rec(2012)2, (2012).*
ii. Divizia pentru Drepturile Copiilor şi Departamentul pentru Tineret ale Consiliului Europei, Instrument de evaluare a participării copiilor, *
iii. Fundaţiile Pentru o Societate Deschisă şi Consiliul Britanic, Participarea semnificativă a tinerilor în adoptarea hotărârilor pe plan international, Simpozionul de la Londra, (mai 16-19, 2011).
b. Drepturile victimelor de a participa la procedurile juridice
i. Directiva Parlamentului European şi Consiliului care stabileşte standarde minime cu privire la drepturile, sprijinirea şi protejarea victimelor unei infracţiuni, 2012/29/UE (25 octombrie 2012).*
ii. Declaraţia principiilor fundamentale de justiţie pentru victimele infracţiunilor şi abuzului de putere , A/RES/40/34 (29 noiembrie 1985)*
iii. Document de îndrumare în justiţie DG legat de transpunerea şi aplicarea Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European , (decembrie 2013).
iv. Video: Consiliul Europei, Oferă-mi siguranţă faţă de violenţa sexuală
(20 Noiembrie 2012).
http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/childjustice/News/Keepmesafe_en.asp
c. Vocea copilului
i. Comitetul pentru drepturile copilului, Comentariu general Nr. 12 Dreptul copilului de a fi ascultat, CRC/C/GC/12 (20 iulie 2009).
ii. Sir Mark Potter, ‘Vocea copilului : drepturile copiilor în procedurile familiale’ Familia în Legea 2 (2008).
iii. Gerison Lansdown, Dreptul fiecărui copil de a fi ascultat – Ghid de resurse referitor la Comitetul ONU pentru drepturile copilului Comentariu general Nr. 12, UNICEF şi Salvaţi copiii (2011).
Subiectul 8 Întrebări pentru discuţie
1. Care este diferenţa între a fi ascultat şi dreptul de a participa?
2. Ce va determina conceptul vocii copilului?
3. Ce drepturi au victimele copii în cadrul procedurilor? Ce drepturi au acuzaţii copii în cadrul procedurilor? Cum sunt diferite aceste drepturi? Cum sunt ele la fel?
4. Părinţii lui David divorţează. David are şapte ani. Fiecare din cei doi părinţi vrea custodie. E obligat judecătorul de caz să asculte opinia sau preferinţa lui David? S-ar schimba aceasta dacă David ar avea 13 sau 17 ani? Care ar putea fi neajunsurile dispoziţiei ca David să participe? Şi ce dacă David are o dizabilitate intelectuală? Şi ce dacă David are probleme de sănătate mintală?
5. Domnişoara Smith este profesoară la o şcoală unde ea vrea să se asigure că în educaţia lor copiii au un cuvânt mai mare de spus. Ce măsuri ar putea ea să ia pentru ca vocea copilului să fie respectată?
6. Dana este directoare de asistenţă socială la un centru rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi. Cum poate ea să asigure ca vocea copilului să fie ascultată în furnizarea serviciilor lor? Cum poate ea asigura accesul la actul de justiţie folosind vocea copilului?
Subiectul 9
Reprezentare şi asistenţăLa această oră se va examina dreptul la reprezentare şi asistenţă şi cum se referă acesta la copiii cu dizabilităţi mintale. Materialele vor explora dreptul la reprezentare şi asistenţă în proceduri legale şi nelegale.
a. Reţeaua Internaţională pentru Drepturile Copilului, Ghid-Asistenţă legală pentru copii
b. Reţeaua Europeană a Drepturilor Justicia, Ghid de standarde minime cu privire la dreptul de acces la un avocat şi de a comunica la arestare (decembrie 2012).
c. Jan Hoffman, La interogatorii, adolescenţii sunt prea tineri pentru a şti mai multe lucruri, New York Times (13 octombrie 2014).
d. Trustul pentru reforma închisorilor, Conţinut, Sprijin pentru acuzaţii vulnerabili în instanţă, pentru comunicarea în tribunal (2013).
e. Trustul pentru reforma închisorilor, Conţinut, Sprijin pentru acuzaţii vulnerabili în instanţă, pentru comunicarea în instanţă, comunicare specializată sprijin-intermediari (2013).
f. Martha F. Davis, ‘Accesul şi Justiţia : Puterea transformatoare a activităţii pro bono,’73 (3) Fordham Law Review, 903 (2004).
Subiectul 9 Întrebări pentru discuţie
1. În cel fel de proceduri ar trebui să aibă copiii dreptul la un avocat? (drept penal, civil, administrativ, dreptul familiei?)
2. Care sunt beneficiile ca avocaţii să reprezinte direct copilul mai degrabă decât părintele sau părintele/tutorii?
3. Care sunt argumentele speciale pe care trebuie să le aibă avocaţii care reprezintă copiii?
4. Care sunt modalităţile prin care copiii pot beneficia de asistenţă fără să recurgă la avocaţi, care ar le-ar asigura încă drepturile?
5. Kara este o fată de 15 ani şi trebuie să apară în instanţă fiind învinuită pentru consum de băuturi alcolice fiind minoră. Kara are nişte probleme de sănătate mintală. Părinţii Karei au fost prezenţi la interogatoriu şi au spus poliţiei că ei ar trebui să facă “orice cred ei că e mai bine” pentru că Kara e rea şi a încălcat legea şi deci merită să fie pedepsită. Părinţii Karei spun că nu e nevoie să se ajungă la proces. Care sunt drepturile Karei? Care sunt drepturile părinţilor? Ce fel de reprezentare este Kara îndreptăţită să aibă în materie de drepturi?
6. Părinţii lui Tomas nu sunt în stare să-i acorde o îngrijire adecvată, aşa că el e dus la un centru de plasament. În decursul procedurilor de preluare a lui Tomas din grija părinţilor, Tomas are un tutore ad litem care reprezintă opiniile lui Tomas în instanţă şi relatează opinia instanţei cu privire la ceea ce ar fi în interesul lui Tomas. Este un tutore ad litem un reprezentant? Care sunt beneficiile de a avea un tutore ad litem faţă de un avocat? De ce ar putea fi un avocat mai bun pentru Tomas? De ce ar putea fi un avocat mai rău pentru Tomas? Ce fel de reprezentare e îndreptăţit Tomas să aibă în materie de drepturi?
Subiectul 10
Comunicarea cu copiiiAceastă oră caută să-i înveţe pe profesionişti cum să comunice cu copiii, în special copiii cu dizabilităţi mintale. Există multe materiale destinate profesioniştilor legali care poate nu sunt obişnuiţi să lucreze cu copii cu dizabilităţi mintale, dar conţinutul lor poate fi folositor pentru orice profesionist care învaţă să comunice informaţii complexe copiilor cu dizabilităţi mintale.
a. Parteneriate Comunitare pentru o Comunicare Augmentativă CANADA, Fapte de comunicare (2010).
b. Reţeaua Internaţională a Drepturilor Copilului, Ghid pentru profesioniştii legali, *
c. Dr. Paul Swift et. al., Ce se întâmplă când persoanele cu dizabilităţi de învăţare au nevoie de sfaturi cu privire la lege? , Universitatea din Bristol şi Centrul Norah Fry, (iulie 2013).
d. Walk, Fă mai uşor, Ghid de pregătire a informaţiilor uşor de citite
e. Video: Mencap, Rezumat al serviciilor legale (30 iulie 2013).
f. Video: Leicestershire Partnership NHS Trust (Trustul de Parteneriat Leicestershire NHS), Dacă vei asculta, ne vei auzi (7 decembrie 2013).
Subiectul 10 Întrebări pentru discuţie
- Explică un concept predat la o oră anterioară (accesul la actul de justiţie, egalitate, dizabilitate) într-un limbaj uşor de înţeles.
- Cum sunt legate limbajul uşor de înţeles sau tehnicile alternative de comunicare de principiile de bază ale accesului la actul de justiţie?
-
Formaţi o echipă cu doi parteneri. Fiecare partener trebuie să explice pe rând un proces obişnuit din munca sa într-un limbaj uşor de înţeles. Celălalt partener trebuie să ţină minte principiile directoare ale limbajului uşor de înţeles şi să spună că nu se înţelege nimic atunci cînd partenerul care vorbeşte foloseşte un limbaj ce poate fi greu sau complicat pentru persoanele care beneficiază de limbajul uşor de înţeles
Subiectul 11
Protecţia eficace şi adecvată a datelorLa această oră se examinează principiile de bază şi legile de protecţie a datelor în UE. La oră se analizează nu numai ce sunt datele şi care sunt obligaţiile ce stau la baza principiilor de protecţie a datelor, ci şi modul în care să pui de acord aceste principii cu interesele majore ale copilului în probleme legate de protecţia datelor şi copiii.
a. Opinia 01/2014 despre aplicarea conceptelor de necesitate şi proporţionalitate şi a protecţiei datelor în sectorul de aplicare a legii , 536/14/EN WP 211 (27 februarie 2014). Partea II.
b. Document de lucru 1/2008 despre protecţia datelor personale ale copiilor (Principii directoare generale şi cazul special al şcolilor ), 00483/08/EN WP 147 (18 februarie 2008)
c. Peter Hustinx, Legea UE de Protecţie a Datelor : Trecerea în revistă a Directivei 95/46/CE Regulamentul propus de protecţie a datelor generale, (2014).
d. UNICEF, Drepturile copiilor şi practica jurnalistică-ghid al studenţilor, (2007).p 38-45, 66-77, 88-107.
e. Video-Ceea ce trebuie să ştii, Protecţia datelor …Ceea ce trebuie să ştii, (26 iunie 2013).
Subiectul 11 Întrebări de discuţie
1. Cum se pune de accord protecţia datelor cu interesele majore ale copilului?
2. Cum diferă protecţia datelor pentru copii de cea pentru adulţi?
3. Discutaţi Studiul de caz 1 de la pagina 106 a lucrării UNICEF Drepturile copiilor şi practica jurnalistică-ghid al studenţilor (material din programa orei 11). Are Mary Bell dreptul la anonimitate? Ce ar fi putut face sau ce ar fi trebuit să facă diferit ziariştii în relatarea cazului ei?
Subiectul 12
Folosirea instrumentelor drepturilor omului pentru a realiza accesul la justiţieAceastă oră ilustrează cum se pot folosi instrumentele drepturilor omului pentru a face justiţie. La oră se va examina modul în care să foloseşti drepturile omului în eforturile de apărare şi ca instrument într-un caz legal.
- Martha Davis, Drepturile omului în tranşee: folosirea legii internaţionale a drepturile omului în cazuri legale “zilnice” de asistenţă 41 Clearinghouse Review ,Journal of Poverty Law and Policy, 414(noiembrie-decembrie 2007).
- Centrul pentru drepturile omului, Drepturile omului şi asistenţa socială-Manual pentru şcolile de asistenţă socială şi profesia de asistent social, Seria Nr.1 de formare profesionalăă, (1994).Partea 1 & Partea 3
- Amnesty International, O întreagă abordare şcolară a educaţiei în domeniul drepturilor omului (2012).
Audio: Clearinghouse Review, Masă rotundă despre Revendincându-ne rolul de avocaţi ai drepturilor omului: cum poate un cadru al drepturilor omului să dezvolte apărarea noastră?, (21 iunie 2011).
Subiectul 12 Întrebări de discuţie
1. Pot fi folosite drepturile omului pentru a uşura accesul la justiţie?
2. Cum pot profesioniştii nelegali include principiile de bază ale drepturilor omului în munca lor?
3. Care sunt modurile în care poţi include în munca ta o abordare pe baza drepturilor pentru a mări accesul la actul de justiţie al copiilor cu dizabilităţi mintale?