Articole (academice sau de presă)

Disponibil la adresa http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/126570/e94430.pdf (ultima accesare 5 ianuarie 2015).

Articolul discută contextul priorităţii numărul şapte al Declaraţiei Europene pentru sănătatea tinerilor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor. Articolul consideră care sunt acţiunile necesare pentru a permite cu adevărat copiilor cu dizabilităţi intelectuale să fie incluşi în procesul decizional.

Disponibil la adresa

http://www.euro.who.int/en/publications/policy-documents/european-declaration-on-the-health-of-children-and-young-people-with-intellectual-disabilities-and-their-families (ultima accesare 5 ianuarie 2015).

Deşi este o declaraţie despre sănătate, documentul incorporează principii care sunt importante pentru a asigura accesul la justiţie pentru copiii cu dizabilităţi intelectuale, precum prioritatea efoturilor care necesită permiterea copiilor cu dizabilităţi intelectuale „să contribuie la deciziile care le afectează viaţa”.

Disponibil de asemenea şi în format uşor de citit. http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/128875/e94557.pdf?ua=1

Disponibil la adresa

http://www.unicef.bg/index.php/en/article/Opening-of-specialized-Child-friendly-hearing-facility-in-the-town-of-Sliven/841 (ultima accesare 2 martie 2015).

Acest articol discută despre o instituţie de audieri orientate către copii care s-a deschis în Bulgaria. Articolul explică principiile care stau la baza instituţiei şi diferitele mecanisme folosite în interesul copilului.

Disponibil la adresa

http://www.unicef.org/crc/files/Right-to-Participation.pdf (ultima accesare 25 februarie 2015).

Aceasta este o fişă de date succintă în care se explică dreptul copilului la participare. Analizează în mod special modul în care participare trebuie să se reflecte în capacitatea evolutivă a copilului, să nu presupună nici un fel de presiuni sau manipulare, precum şi modul în care participarea poate fi o poartă de acces către alte drepturi.

Articolul examinează raportul dintre Articolul 12 (capacitatea legală) în contextul adulţilor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi Articolul 13 (accesul la justiţie) al Convenţie pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi modul în care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a influenţat şi a definit acest raport.

Ruegger analizează interviuri cu copii implicaţi în proceduri juridice care au fost reprezentaţi de un custode legal. Teza examinează trăirile copiilor legate de aceste proceduri precum şi cât de multe informaţii le-au fost furnizate despre preceduri şi custodele legal.

Disponibil la adresa

http://www.theguardian.com/law/2011/oct/06/access-to-justice-legal-aid-cuts

Acesta este un articol de presă care se axează pe impactul potenţial al reducerii asistenţei juridice în Marea Britanie privind accesul la justiţie.

Disponibil la adresa http://www.mishpat.ac.il/files/650/2911/3605/3606.pdf(ultima accesare 18 decembrie 2014).Acest articol urmăreşte modul în care legislaţia internaţională şi drepturile copiilor afectează legea familiei. Deşi este fundamentat într-o oarecare parte pe sistemul juridic din Marea Britanie, articolul urmăreşte modul în care copiii pot fi ajutaţi să participe în proceduri de drept al familiei.

Articolul abordează motivele pentru care copiii şi adulţii cu dizabilităţi de dezvoltare sunt mai frecvent victime ale unor infracţiuni decât persoanele fără dizabilităţi de dezvoltare. Articolul mai discută şi modul în care victimele sunt tratate de către ofiţeri ai legii şi propune schimbări pentru a preveni victimizarea şi a se asigura că victimele cu dizabilităţi de dezvoltare îşi primesc drepturile legale adecvate.

Acest articol defineşte accesul la justiţie şi ceea ce înseamnă accesul la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi. Articolul mai explorează modalităţi prin care Convenţia pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi alte Convenţii şi tratate creează drepturile de acces la justiţie.

Acvest articol reflectă părerea autorului asupra impactului modelului social care include şi o scurtă şi simplă explicaţie a modelului social al dizabilităţii.

Disponibil la adresa http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/pais/research/gcrp/resources/architects_of_justice_the_politics_of_courtroom_design.pdf (ultima accesare 18 decembrie 2014).

Acest articol examinează modul în care construcţia fizică a sălii de judecată poate duce la apariţia unui mediu unde implict apar obstacole care împiedică accesul la justiţie. Articolul mai discută şi importanţa funcţiei procesului public şi modul în care construcţia sălii de judecată poate limita acest lucru.

Această teză promozează o perspectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în asistenţa socială care schimbă rolul asistenţilor sociali, din îngrijitori în sprijin, scopul acestora fiind să permită persoanelor cu dizabilităţi să-şi poată accesa drepturile.

Acest articol analizează modul în care ofiţerii de poliţie se raportează la dizabilitate şi percep persoanele cu dizabilităţi pentru a putea identifica mai bine obstacolele cu care se confruntă victimele cu dizabilităţi în sistemul de justiţie.

Disponibil la adresa

http://eprints.whiterose.ac.uk/11165/1/SWEd_-_communicate_non-verbally.pdf (ultima accesare 4 martie 2015).

Acest articol analizează capacitatea tabelelor de comunicare tematice de a creşte participarea efectivă a copiilor care nu folosesc comunicarea verbală.

Articolul urmăreşte un sondaj realizat de către cercetători la care au participat asistenţi la domiciliu şi ofiţeri de poliţie pentru a vedea dacă sunt mai dispuşi să raporteze o infracţiune dacă aceasta a fost săvârşită de către un coleg cu o dizabilitate intelectuală. Studiul a ajuns la concluzia că asistenţii sunt mai puţin dispuşi să raporteze infracţiuni dacă făptaşul a avut o dizabilitatea intelectuală.

Articolul se adresează asistenţilor sociali şi relatează pe scurt istoria Convenţiei pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, influenţa actelor de drepturi ale omului asupra asistenţei sociale şi modul în care Convenţia afectează activitatea din domeniu.

disponibil la adresa

http://well.blogs.nytimes.com/2014/10/13/in-interrogations-teenagers-are-too-young-to-know-better/ (ultima accesare 16 octombrie 2014).

Deşi vizează Statele Unite, articolul ilustrează motivele de dezvoltare sociale pentru care tinerii nu ar trebui intervievaţi ca şi adulţii. Mai examinează şi modul în care prezenţa părinţilor de multe ori nu ajută cu nimic pentru a se asigura că tinerii îşi protejează şi revendică drepturile.

Available at

http://www.ldail.com/index.php?option=com_content&view=article&id=30:gainingrapport&catid=15&Itemid=116 (ultima accesare 6 februarie 2015).

Acest articol oferă o scurtă prezentare generală a conceptelor şi volumelor despre construirea unui raport cu scopul de a invervieva copii.

Disponibil la adresa

http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/childjustice/Iceland good practices.pdf (ultima accesare 25 februarie 2015).

Disponibil la adresa

http://www.austlii.edu.au/au/journals/AJHR/2010/5.pdf (ultima accesare 18 decembrie 2014).

Articolul explorează modul în care articolul 13 al Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi repartizează obligaţia de a furniza reprezentare legală şi asistenţă juridică persoanelor cu dizabilităţi în seama guvernelor naţionale.

Disponibil la adresa

http://www.repository.law.indiana.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=2140&context=facpub (ultima accesare 3 martie 2015).

Acest articol este unul dintre primele care urmăreşte primele reforme în materie de legislaţie şi teorii care definesc conceptul de acces la justiţie.

Articolul furnizează o prezentare generală a conflictelor care implică drepturile copiilor şi istoria acestei mişcări. Articolul mai abordează modul în care se menţine un raport de egalitate între vocea copilului în cadrul unei abordări în interesul său şi sensul termenului „capacitate evolutivă”.

Disponibil la adresa

http://eprints.whiterose.ac.uk/5228/1/PartDec08.pdf (ultima accesare 6 februarie 2015).

Acest articol urmăreşte exemple de bune practici folosite pentru a facilita participarea copiilor cu dizabilităţi în procesul decizional.

Acest articol discută fiecare componentă în parte a accesului la justiţie şi stabileşte originile acestor componenete ale accesului la justiţie în legislaţia internaţională. De asemenea se mai atrage atenţia asupra importanţei pe care Convenţia pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilităţi o acordă participării şi aplică acest principiu în contextul accesului la justiţie.

Articolul promovează elaborarea de sisteme de sprijin care sunt create pe un fundament de drepturi ale omului ca modalitate de a promova accesul la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi.

Disponibil la adresa http://www.ncb.org.uk/media/74024/listening_to_young_disabled_children.pdf (ultima accesare 6 februarie 2015).

Articolul discută nevoia de a asculta copiii tineri cu dizabilităţi şi dă exemple de bune practici, precum un ghid de comunicare.

Disponibil la adresa http://www.jswvearchives.com/content/view/103/66 (ultima accesare 18 decembrie 2014).

Articolul urmăreşte evoluţia teoriei dizabilităţii şi modul cu evoluţia teoretică trebuie incorporată în practicile actuale şi cum se poate realiza acest lucru.

Disponibil la adresa

http://ir.lawnet.fordham.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=4040&context=flr (ultima accesare 18 decembrie 2014).

Acest articol examinează modul în care avocaţii pro bono pot amplifica accesul la justiţie, lărgind în acelaşi timp definiţia accesului la justiţie pentru a include principii de drept pozitiv.

Disponibil la adresa http://socialdifference.columbia.edu/files/socialdiff/projects/Article__Mapping_the_Margins_by_Kimblere_Crenshaw.pdf (ultima accesare 25 februarie 2015)

Articolul introduce conceptul inter-secţionalităţii şi ar putea fi folositor oricui este interest de o explorare aprofundată a conceptului şi rădăcinilor sale.

http://www.changepeople.org/areas-of-work/criminal_justice/ (ultima accesare 3 martie 2014).

Acest scurt articol abordează o organizaţie care reprezintă grupuri de persoane cu dizabilităţi (CHANGE) şi activitatea ei în sistemul de justiţie pentru a-l face mai accesibil persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Articolul include o recenzie literară a articolelor care studiează participarea şi includerea părerilor copiilor cu dizabilităţi în decizii care le afeactează viaţa. Articolul mai conţine şi recomandări privind măsuri care vor mări participarea copiilor cu dizabilităţi în procesul decizional.

Deşi scris dintr-o perspectivă americană, acest articol tratează apariţia mişcării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi impactul său asupra domeniului asistenţei sociale.

Această teză oferă linii directoare despre protecţia datelor copiilor care se bazează pe legislaţia UE în materie de protecţia datelor precum şi pe convenţii ONU.